|
| Colectie: | Beletristica | |
| Format: | 13x20 | |
| Nr. Pag.: | 332 | |
| ISBN: | 973-135-078-3; (,) | |
| Limba: | Romana | |
| Editia: | 1 | |
| Data aparitie: | 2007 | |
Pret(Lei vechi): | 300000 (TVA9% inclus) | |
Pret(Lei): | 30 | |
| Pret nou 2016 (lei): | 28.90 (TVA 5% inclus) |
|
| Stoc: | epuizat | |
| Descriptori: | personalitati contemporane
conversatie
destin
istorie
politica | |
|
Cărţi pe care nu trebuie să le scăpaţi
Cărţi cu care va puteţi mândri
Hrană vie, o bicicletă, o carte bună, gândire pozitivă, energie holografică!
NIBIRU, Marduk, Planeta Crucii, Hercolubus, Eris, Omega, 2003UB313
Planeta cu 50 de nume
/ 0 /
"Cand mi-a venit ideea unui volum de convorbiri cu Octavian Paler?
Imi amintesc bine momentul: tocmai incheiasem lectura romanului sau "Viata pe un peron”, caruia urma sa-i fac o prefata pentru editia de la Corint. Eram, de ani buni, impresionat si intimidat de Octavian Paler. De cartile sale, ca si de iesirile in spatiul public, intotdeauna memorabile prin greutatea si tonalitatea cuvintelor rostite. Intr-o epoca a logoreei si grafomaniei, cu atatia analisti improvizati si scriitori inchipuiti, acest intelectual stralucit avea darul de a restitui cuvantului gravitatea pierduta si axa lui interioara. Aproape fiecare propozitie scrisa ori rostita de Octavian Paler se intiparea in memorie si in constiinta, facandu-te sa gandesti si sa-ti pui intrebari. Ceea ce ma frapase recitind "Viata pe un peron” era nevoia de comunicare a autorului. In toate cartile lui Octavian Paler exista o voce multiplicata, un ego ce se diminueaza voit, ca sa inregistreze alteritatea. Cand interlocutorul lipseste, Octavian Paler si-l creeaza, dedublandu-se si purtand pasionante dialoguri interioare. Mi se pare inutil sa caut, in dialogul acesta, o sintagma pe care s-o plasez in titlul cartii. Definitia ei ideala, argumentul peremptoriu, recomandarea cea mai buna este chiar numele autorului cu majuscula, care a compus-o, sclipitor, la patru maini." Daniel Cristea-Enache
"Din copilaria mea, nu regret nimic. A fost o copilarie de baiat sarac, care n-a avut nici jucarii, nici pom de Craciun, dar ea face parte nu din biografia mea, ci dintr-un soi de mitologie in care nici macar mirosul de rachiu ieftin, cind imi amintesc de el, nu ma deranjeaza. In noptile cu luna, praful de pe ulite scinteia argintiu si tainic, iar cerul era absolut fastuos. Acele imagini m-au ajutat mai tirziu, la Universitate, sa pricep cam ce e metafizica. Si cum sa va descriu drumul prin padure, noaptea, cind veneam din virful muntelui unde duceam sare la oi? Fosnetul frunzelor de fag, uscate, pe care calcam imi suna acum, in gind, ca venind dintr-o alta lume. V-am povestit, oare, ca intr-o noapte am rupt o creanga dintr-un fag si o loveam de trunchiurile copacilor strigind cit ma tinea gura: "Nu-mi e frica, nu-mi e frica"? De fapt, imi era. Dar nu era, ca azi, o frica de oameni." - Octavian Paler
"Convorbiri cu Octavian Paler" – o carte cu adevarat testamentara, pentru a carei idee Daniel Cristea-Enache nu poate fi felicitat îndeajuns." -
Jurnalul National
"Scriind pâna în preziua mortii, Octavian Paler ne-a facut partasi la stravechea masura a ceea ce Mircea Vulcanescu numea: rânduiala aristocratiei rurale, cea care stie din instinct lectia singuratatii lucratoare, a desertaciunii generale si a tacerii finale. “Ma gândesc la cartile pe care nu voi apuca sa le citesc (…) Chiar daca as striga ajutor nu m-ar auzi nimeni. Asa ca prefer sa tac si sa cred ca alunec printr-un vis. Spre ce? Habar n-am.” - Jurnalul National
"Marturiile, amintirile si relatarile lui Octavian Paler cu trimiteri la trecut sint integrate si interpretate prin grila eruditiei. Rememorarea episoadelor din copilarie si adolescenta face pandant cu evocarea figurii lui Don Quijote, iar problematica iritanta a cotidianului postdecembrist e topita in concluzii care imbratiseaza generalul: „Ne lipseste sentimentul tragicului. La noi, in loc sa moara, Hamlet s-ar fi dus cu amicii la o bere sa uite de dilemele lui“. - Cotidianul
"Octavian Paler este, probabil, singurul dintre intelectualii români ai ultimilor trei-patru decenii care poate fi socotit "director de constiinta". Iar de nu e singurul, este în chip sigur cel mai îndreptatit sa fie numit asa. Dens, consistent, cuvântul lui avea o greutate naturala. O gravitate naturala. Niciodata usuratic..." - Alex Stefanescu
|
|
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%
-0%